Autoritățile publice locale sunt în prima linie de luptă împotriva pandemiei și ultima speranță pentru categoriile de persoane aflate în dificultate!  

Directorul executiv al Congresului Autorităților Publice Locale din Moldova (CALM) Viorel Furdui a vorbit în cadrul Nokta Live despre  modul în care conlucrează  autoritățile centrale ale statului cu cele locale, dacă au autoritățile locale suficiente competențe și resurse pentru a face față provocărilor din această perioadă pandemică, dar și despre cele 100 de zile de guvernare ale Guvernului Chicu.  

În ce măsură APL fac față provocărilor din această perioadă, în contextul în care responsabilitatea de a minimaliza răspândirea acestui virus este nu doar a APC dar și a APL? 

Viorel Furdui: Este o situație ieșită din comun. Nu doar noi, dar toate țările lumii se confruntă pentru prima dată cu o asemenea situație. Pe lângă presiunea care există asupra sistemului medical, a medicilor care sunt în prima linie și luptă pentru a salva vieți, autoritățile publice locale, de asemenea, sunt în această perioadă printre cei mai expuși, fiind implicați plenar în contracararea pandemiei COVID - 19. În aceste condiții, este foarte important să ținem cont de posibilitățile mici pe care le au autoritățile locale, mai ales în zonele rurale, mă refer la resursele financiare disponibile dar și la potențialul uman. Cu toate acestea, autoritățile locale, fac față obligațiilor pe care le au și în colaborare cu APC încearcă să îndeplinească dispozițiile care vin de la centru, să identifice resursele necesare, colaborează cu businessul local, unii vin cu inițiative de a coase măști la nivel local, astfel încât să ajute instituțiile medicale, alții, care au posibilitatea procură echipament medical, etc. De fapt, autoritățile locale îndeplinesc un volum destul de mare de muncă și fac tot ce le stă în putință.

Instituirea stării de urgență nu presupune și faptul ca autorităților publice locale, pentru prevenirea infecției, să le fie alocate noi resurse? De exemplu, în SUA, Donald Tramp a anunțat despre alocarea de surse financiare suplimentare în valoare 50 miliarde de dolari. În RM cum este?

Viorel Furdui: Este o întrebate corectă. Această situație critică ne arată o dată în plus cât de importante sunt autoritățile locale și regionale, dar și autonomia locală.  Realitățile de astăzi trebuie analizate în ansamblu, la nivel de stat, dar și cât de important este ca la timp să acordăm atenția necesară acestor probleme cu care se confruntă APL și să le acordăm cât mai multe pârghii, resurse financiare, o descentralizare reală administrativă, financiară etc. Exemplul SUA este logic și ne-am dori ca acesta să fie aplicat și în cazul RM. Din păcate, constatăm că din acest punct de vedere, în RM lipsește înțelegerea necesității de a susține autoritățile publice locale, în primul rând din punct de vedere financiar, aceasta fiind o necesitate stringentă. În afară de aceasta, constatăm că în multe cazuri autoritățile centrale încearcă să se implice în acest proces mai mult cu indicații și mai puțin cu ajutor real material si financiar. Al treilea moment important este legislația contradictorie. Cunoaștem câteva cazuri când primarii încercau de sine stătător să declare carantină în localitățile pe care le reprezintă și nu au reușit. În acest caz apare întrebarea - până unde punem limite autonomiei locale, principiilor constituționale ale acesteia?  Care este relația dintre diversele nivele de administrare ale statului? Până unde pot ajunge aceste restricții?

Cunoaștem că, de exemplu, primarul orașului Sângerei a vrut să instituie carantina în localitate.  Comisia pentru Situații Excepționale, autoritățile raionale dar și cele centrale i-au interzis să facă acest lucru. De ce?

Viorel Furdui: Comisia nu a susținut această idee și chiar a criticat această inițiativă a APL de a-li asuma asemenea decizii. Din păcate, legislația nu reglementează toate aceste relații și din acest motiv sunt posibile multe interpretări. Argumentele au fost de a nu crea prematur panică în societate, că nu ar exista temei, motive întotdeauna se pot găsi. Noi considerăm că în asemenea cazuri ar trebui să existe o conlucrare mult mai strânsă între autoritățile centrale, regionale și cele locale de nivelul I. Autoritățile locale cunosc cel mai bine care este situația în comunitățile lor și anume ele sunt în prima linie, în încercarea de a-i proteja pe cetățeni. Iată de ce este important ca toate autoritățile statului, de toate nivelele, să fie mult mai aproape unele de celelalte și să discute mult mai sincer, nu doar să critice și să dea indicații. Astăzi, mai mult ca niciodată, autoritățile locale trebuie susținute. Nu putem să trecem cu vederea faptul că există o anumită cooperare pentru care autoritățile locale își manifestă toată deschiderea, deoarece toți înțeleg ce pericol imens ne paște și trebuie ca toți împreună să încercăm să facem față acestei provocări. Cu toate acestea, se simte că lipsește cultura dialogului și a înțelegerii rolului APL, a democrației și autonomiei locale.

Cunoaștem că odată cu instituirea stării de urgență, Guvernul și-a însușit mai multe drepturi, inclusiv de a adopta legi organice în contextul stării de urgență. Sunt și  schimbări ce vizează autoritățile publice locale? Iar în acest context vă rugăm să ne spuneți cum ați caracteriza cele 100 de zile de la investirea Guvernului Chicu pe domeniul descentralizare ?

Viorel Furdui: Legislația dată este destul de contradictorie, la elaborarea și adoptarea acesteia  nu s-a ținut cont de părerea autorităților publice locale, trebuie să atragem atenția și la perioada când aceasta a fost adoptată. În mare măsură, aceste inițiative sunt orientate spre centralizarea sistemului de administrare și într-o măsură mai mică se acordă atenție legislației ce vizează activitatea autorităților locale.  Este clar că această perioadă nu este una simplă și este nevoie de unele decizii mai ferme. Cu toate acestea, trebuie să ținem cont de faptul că legile existente sunt învechite și nu corespund realităților. Întrebarea principală ar fi până unde pot di îngrădite drepturile omului și a comunităților locale, din punct de vedere al principiilor constituționale, dar și a drepturilor autonomiei locale?

Dacă vorbim despre cele o sută de zile de activitate ale Guvernului, atunci am putea constata că toate procesele de descentralizare s-au oprit, sigur dacă acestea au existat. Procesele pe care le constatăm astăzi au mai degrabă au un caracter regresiv. Dacă e să facem o analiză a relației APC cu APL în ultima perioada de timp, putem menționa în calitate de aspect pozitiv că Parlamentul și Guvernul au acceptat una din inițiative existente ce vizează impozitul pe venitul persoanelor fizice. Astfel a fost mărit coeficientul care rămâne la autoritățile locale (100% în localitățile rurale și 50% în cele urbane). Dacă e să vorbim de alte inițiative cu care a venit CALM și care erau în lucru, atunci putem afirma că ne confruntăm cu un blocaj absolut. În acest sens, este am observat că programul guvernamental și planul de acțiuni nu prevăd acțiuni concrete ce ar viza descentralizarea, întărirea autonomiei locale administrative, financiare, etc. Aceasta este o problemă acută. Chiar și în actele de formare a noii coaliții este scris despre  programe concrete pentru populație, dar ca și concepție, descentralizarea și autonomia locală lipsesc.

Nu o singură dată am discutat despre faptul că Guvernul Pavel Filip nu a fost prea prietenos cu autoritățile locale. Ion Chicu a fost Ministru al Finanțelor în care a fost adoptată reforma fiscală (2018), iar autoritățile locale nu au salutat acea decizie. Putem afirma că practicile din perioada Guvernului Pavel Filip au fost preluate de către actualul Guvern?

Viorel Furdui: Trebuie să-i dăm Cezarului ce a al Cezarului și să menționăm că în primul an și jumătate de activitate, Guvernul Pavel Filip dar și în genere guvernarea de atunci,  a fost deschis pentru anumite schimbări, atunci era o altă configurare politică. Tocmai datorită acestei deschideri am avut rezultate destul de bune. A doua perioadă de guvernare s-a desfășurat într-un alt context, fiind marcată de presiune și lipsa progresului. Toate aceste regrese au fost confirmate de Consiliul Europei prin rapoartele și recomandările sale obiective recente. În ceea ce privește actuala guvernare, nu putem înțelege în ce constă problema lipsei dialogului, mă refer la perioada de până la criză. CALM a fost mereu deschis pentru colaborare și a venit cu diverse propuneri, dar încă de la bun început am simțit o anumită răceală în relația cu actuala guvernare. Mai mult decât atât, ne-a șocat proiectul de politica bugetar-fiscală pentru anul 2021care se prevede plafonarea taxelor locale. In primul rând prin modul cum a ajuns această inițiativă în textul documentului: total netransparent și fără a consulta obligatoriu CALM/APL. Deși, Curtea Constituțională a declarat în 2015  neconstituțională o inițiativă asemănătoare de a îngrădi drepturile APL, ale autonomiei locale. Acum, din nou se încearcă  ca din contul bugetelor locale și în interesul anumitor cercuri de interese economice, să se promoveze această inițiativă prin intermediul Guvernului, a Ministerului Finanțelor - instituție ce trebuie să apere interesul public. Mai ales în condițiile actuale, de criză, când ar trebui să ne gândim cum să oferim mai multe posibilități autorităților locale de a face față acestei situații fără precedent.  O asemenea abordare din partea Ministerului Finanțelor, este foarte suspectă, inexplicabilă și total inacceptabilă.  Este o absurditate ideea de a stabili pentru 898 de primării cote maxime la taxele/impozitelor locale! Prin această inițiativă se blochează autonomia locală. Argumentele care ni se aduc sunt că astfel autoritățile locale nu vor mai îngrădi activitatea micului business, o abordare total greșită. De fapt, noi ne-am convins că această inițiativă este o acțiune de lobby pentru un cerc îngust de agenți economici mari, care activează în domenii precum jocurile de noroc, benzinării etc.  Nu înțelegem de ce se încearcă să se mai ia niște resurse din contul autorităților locale? În timp ce atâtea sarcini și atribuții sunt puse pe APL.  

Ce va întreprinde CALM-ul în cazul în care acest proiect va fi aprobat?

Viorel Furdui: CALM nu va accepta astfel de abordări care sunt în detrimentul interesului public, inclusiv în detrimentul mediului de afaceri. CALM este deschis pentru dialog și cooperare, în vederea soluționării problemelor mediului de afaceri. Deja am elaborat o Adresare foarte argumentată pe care am expediat-o premierului Ion Chicu, Ministerului Finanțelor și altor organelor de conducere, inclusiv procurorului general al RM, deoarece credem că în acest caz există elemente de corupție. Sperăm că această inițiativă nocivă care discreditează autoritățile centrale a apărut în lipsa aprobării conducerii Guvernului.  În afară de aceasta, vom mai aborda acest subiect în interiorul CALM și vom întreprinde și alte acțiuni. CALM are experiența în apărarea drepturilor și intereselor APL, inclusiv până la cele mai radicale la care sperăm nu se va ajunge. Deoarece, se încalcă interesele vitale ale colectivităților locale,  bugetele locale vor avea mult mai puține venituri și, cel mai important, se încalcă principiul autonomiei locale. Adoptarea acestei decizi va însemna un mare regres și în relația cu partenerii de dezvoltare ai statului nostru. Sperăm că conducerea guvernului înțelege bine acest lucru și nu va permite încălcarea autonomiei locale.

Serviciul de Comunicare al CALM