Noi, aleșii locali, reprezentanţii ai comunităților locale din Republica Moldova, întruniţi sub egida Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) și reprezentând toate formațiunile politice parlamentare și extra parlamentare, în cadrul mitingului și marșului de solidaritate organizat cu ocazia Zilei Autonomiei Locale și a Funcționarului din Administrația Locală de pe data de 1 februarie 2013, declarăm următoarele:

1. Reforma administrației publice, descentralizarea și consolidarea autonomiei locale, de rând cu reforma în justiție, dezvoltarea economică, drepturilor omului, reprezintă una din precondițiile și elementele indispensabile a modernizării și dezvoltării social-economice durabile a Republicii Moldova. Experiența de circa 20 de ani ai Republicii Moldova demonstrează că nu pot fi progrese reale nici într-un domeniu al vieții sociale, fără o reformă profundă a administrației publice (centrale și local) și în condițiile unui stat excesiv de centralizat și bazat pe verticala puterii. Totodată, în prezent, constatăm o diminuare și subestimare a importanței și locului descentralizării și democrației locale în calitate de factor crucial pentru procesul de modernizare și dezvoltare durabilă a Republicii Moldova. În acest sens, din marea majoritatea discursurilor liderilor politici și a conducătorilor autorităților centrale, cu unele excepții, descentralizarea și autonomia locală, lipsește cu desăvârșire sau în cel mai bun caz este menționată printre altele. Se atestă o lipsă cronică a interesului și participării din partea conducătorilor majorității ministerelor la activități pe tema descentralizării (de ex. Conferința, Reforma descentralizării: de la strategii la acțiuni concrete, noiembrie 13-14, 2012, la care din 16 de miniștri a participa doar unul și un vice-ministru). Este tărăgănată adoptarea unor acte de importanță majoră (de ex. în domeniul finanțelor locale), precum și faptul că descentralizării și reforma APL, nu se regăsește în mai multe documente de ordin strategic și financiar al țării (de exemplu: strategia națională de dezvoltare, Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu etc.). Mai mult ca atât, în unele domenii, în loc de descentralizare, se atestă procese inverse – de centralizare (poliția municipală, achiziții publice, proiectul codului urbanismului și construcțiilor, etc. Ceea ce demonstrează pe de o parte, lipsă de corelare între diferite sectoare cu strategia descentralizării. Pe de alta, lipsă de voință politică reală și constituie o dovadă în plus că în realitate, descentralizarea și consolidarea autonomiei locale NU ESTE CU ADEVĂRAT O PRIORITATE! 

2. Reformele în domeniul descentralizării și autonomiei locale și-au pierdut din elan și au devenit sterile, sunt tărăgănate și chiar blocate. In același timp, acțiunile concrete, simple și urgente care ar schimba situația spre bine și ar insufla încredere și speranță în rândurile APL, întârzie să vină. Se creează impresia că strategiile și alte documente, în loc să devină un imbold și impuls pentru schimbări reale, au devenit un paravan după care sunt ascunse lipsa de voință reală de a merge pe cale reformelor,. În acest sens, pe de o parte, sunt elaborate diverse documente, proiecte de strategii, metodologii, nomenclatoare etc., lipsite de actualitate și fără relevanță practică, care în mare parte nu sunt corelate cu realitățile din Republica Moldova. Pe de altă parte, o serie de inițiative și proiecte concrete și vital necesare pentru consolidarea reală a autonomiei locale, rămân nerealizate. Astfel, de exemplu, până în prezent, nu au fost adoptate un set de modificări legislative în domeniul finanțelor locale, proprietății, accesului la justiția constituțională etc., care urmau să fie adoptate încă în anului 2012. În aceste condiții, autorităţile publice locale rămân în continuare lipsite de orice perspectivă, capacităţii și instrumente reale pentru a-şi exercita în modul corespunzător multiplele atribuţii legale, precum și a soluţiona problemele de zi cu zi ale colectivităţilor locale.

3. Cadrul instituțional actual al reformei în domeniul decentralizării, este unul incomplet și ineficient. Lipsa unei instituții/organ distinct și cu o autoritate și capacități administrative corespunzătoare amplorii și complexității reformei date, constituie un impediment esențial în coordonarea și implementarea efectivă a procesului de descentralizare.

4. Cadrul legal în care activează autoritățile locale rămâne unul confuz și contradictoriu. În acest sens, majoritatea actelor normative sectoriale, până în prezent nu au fost corelate cu legislația din domeniul APL și descentralizări (de ex. educație, protecție socială, sănătate etc.). Ceea ce creează premize pentru presiuni și abuzuri administrative, politice, juridice etc. în privința reprezentanților APL.

5. Autoritățile publice locale și reprezentanții săi sunt discriminați și umiliți sistematic prin diverse modalități. În special:

a) Până în prezent și în pofida mai multor adresări din partea CALM, rămân în vigoare o serie de prevederi normative depășite și absolut contrare Constituției, Cartei Europene a Autonomiei Locale și principiilor autonomiei locale. Conform acestor acte normative, anumite categorii de autorități locale sunt plasate pe trepte mul mai inferioare în raport cu reprezentanții administrației centrale sau raionale în cazul delegărilor (HG nr. 10 din 5 ianuarie 2012 cu privire la delegarea salariaților din entitățile Republicii Moldova),

b) În Republica Moldova primarii de sate (comune) nu au drept la telefon mobil. Totodată numărul de linii de telefonie fixă pentru primarii și consilierii de orașe și sate, de asemenea se stabilește de către autoritățile centrale ((HG nr 1362 din 22.12.2005 cu privire la aprobarea Normativelor vizând numărul abonamentelor de telefoane de serviciu, faxuri, telefoane mobile pentru colaboratorii autorităţilor administraţiei publice.

c) În Republica Moldova, autoritățile centrale cunosc mai bine și stabilesc câtă benzină are nevoie un primar (HG nr. 1404 din 30.12.2005 privind reglementarea utilizării autoturismelor de serviciu de către autorităţile administraţiei publice)

d) În afară de aceasta, primarii de sate si orașe nu au dreptul la pașapoarte de serviciu, nu posedă acces liber în instituțiile guvernamentale și parlamentare etc.

e) Alesii locali au devenit tot mai des obiecte ale unor atacuri și campaniile de defăimare atât din partea mass-media, cât și din partea reprezentanților autorităților centrale.

6. O formă distinctă de discriminare și umilință a conducătorilor APL, reprezintă situația actuală conform căreia pe parcursul deja aproape de un an, persoanele cu funcții de demnitate publică din carul APL sunt remunerați considerabil mai puțin decât funcționarii din subordine. Ceea ce generează o tensiune și indignare din partea majorității conducătorilor APL, pentru care, potrivit legii, salariul de funcție reprezintă unica sursă de remunerare. Aceasta în pofida responsabilității enorme și a numărului excesiv de atribuții pe care le exercită persoanele respective. Situația în prezent ajungând până la absurd și rușine, persoanele cu funcții de DEMNITATE PUBLICĂ, ajungând sub limita sărăciei și în in capacitate de a achita, cel puțin facturile. Nemaivorbind, de întreținerea familiei și menținerea statutul de conducător.

7. Datoriră sistemului actual electoral și financiar, sistemul de administrație publică locală rămâne în continuare unul excesiv de politizat, controlat de la centru și cu amestec permanent din partea formațiunilor politice care dictează comportamentul aleșilor locali. Nu sunt puține cazuri, când aleșii locali adoptă decizii la indicația și sub supravegherea ”mentorilor” partinici, fără a ține cont de interesele generale a comunității.

8. Se păstrează tradiția de a folosi organele de control (administrativ, financiar, de anchetă, judiciar etc.) în calitate de bâtă și instrument de presiune și șantaj în privința APL care sunt incomode. În acest sens, se atestă cazuri când APL sunt supuse controalelor permanente din partea diverselor organe pe parcursul unor perioade îndelungate, astfel fiind perturbată și chiar blocată activitatea lor normală a lor.

9. În pofida unor îmbunătățiri în ceea ce privește procesul de consultare a APL în raport cu unele structuri guvernamentale și parlamentare, totuși se constată că aceste consultări continuă să poartă un caracter izolat, fragmentar și selectiv. În acest sens, lipsind un dialog instituțional, permanent și efectiv între APL și APC. Ceea ce conduce, la continuarea practicii de adoptarea de unor acte importante pentru APL fără o consultare prealabilă a lor. Anularea taxei locale pentru mijloacele de transport, elaborare ultimii variante a proiectului de modificare a legii nr. 355 privind salarizarea în sectorul bugetar, unor acte legislative în domeniul achizițiilor publice, adoptarea modificărilor le legea privind statutul alesului local (la capitolul incompatibilități) etc. sunt doar unele din exemple actuale, când autoritățile locale și CALM nu au fost consultat deloc. Astfel de practici fiind în contradicție atât cu spiritul și litera Cartei Europene a Autonomiei Locale, cât și cu prevederile exprese a legislației Republicii Moldova.

Prin urmare, în vederea impulsionării procesului de descentralizare și soluționării problemelor menționate mai sus, CEREM:

1. Organizarea ședințelor/audieri publice la nivel de Guvern și Parlament privind situația în domeniul APL, procesul de implementare a strategiei naționale de descentralizare și modului de realizare recomandărilor Congresului Puterilor Locale și regionale a Consiliului Europei din 24 martie 2012.

2. Adoptarea în regim de urgență a proiectelor de legi privind finanțe publice locale aflat pe rolul Parlamentului (nr. 4 din 15.01.2013) și asigurarea elaborării procesului bugetar local pentru anul 2014 în baza noului sistem de finanțe publice locale.

3. Adoptarea în regim de urgență a pachetului proiectelor de legi (Proiect nr. 2476), prin care s prevede transferul de competențe către APL în domeniul schimbării destinației terenurilor agricole și accesul instituționalizat la justiția constituțională al APL( Proiect nr. 2476 din 26.10.2012).

4. În conformitate cu recomandarea 322 al Consiliului Europei, instituirea la nivel de Guvern a unei instituții/funcții cu suficientă autoritate și capacitate administrativă, responsabilă pentru coordonarea și monitorizarea procesului de descentralizare și consolidare a autonomiei locale.

5. Adoptarea în regim de urgență și în cooperare cu CALM, a modificărilor legislative necesare pentru asigurarea nivelului de salarizarea corespunzător persoanelor cu funcții de demnitate publică din cadrul APL, precum și în scopul ajustării întregului sistem de salarizare din cadrul APL, în conformitate cu principiile autonomiei locale și recomandărilor Consiliului Europei.

6. Revizuirea Hotărârilor de Guvern nr. 1404 din 30.12.2005, nr. 1362 din 22.12.2005 și nr. 10 din 5 ianuarie 2012, în partea care se referă la autorităților publice locale și asigurarea dreptului autorităților locale de a decide autonom și fără nici un amestec în aceste chestiuni.

7. Revizuirea legislaţiei care reglementează controalele asupra autorităților publice locale pentru a asigura că acestea sunt reglementate în mod clar şi limitate, în special prin stabilirea periodicității și a unor criterii care definesc cazurile exacte în care astfel de controale pot fi efectuate, pentru a exclude utilizarea controalelor ca instrument de presiune politică și de hărțuire a autorităților locale

8. Inițierea unor discuții publice privind sistemul electoral la nivel local, în vederea examinării posibilităților de aplicare unor sistem electorale speciale, care ar permite excluderea sau diminuarea considerabilă a gradului de politizare a administrației publice locale după modelul altor țări (Polonia, Cehia etc.).

9. Asigurarea efectivă a accesului liber a persoanelor cu funcții de demnitate publică din cadrul APL în instituțiile guvernamentale și parlamentare.

10. Asigurarea dreptului tuturor persoanelor cu funcții de demnitate publică din cadrul APL de nivelul I la pașapoarte de serviciu.

11. Stabilirea unui dialog instituțional permanent și efectiv între CALM, Guvern și Parlament, care să asigure reprezentarea și participarea autorităților locale, în toate structurile de la nivel de Guvern și Parlament, în toate problemele ce le vizează drepturile și interesele lor. Astfel, nici un proiect de act normativ/legislativ care vizează APL să nu fie adoptat fără consultarea opiniei lor sau a reprezentanților săi.

12. Crearea unor grupuri comune de lucru, în vederea identificării și corelării cadrului legal sectorial cu cadrul legal al descentralizării și autonomiei locale.

13. Suntem deschiși și dorim să instituim un dialog real şi efectiv cu autorităţile centrale, bazat pe principiile de egalitate şi respectului reciproc. În acest sens, ne adresăm către Parlamentul, Președintele, Guvernul RM și alte autorități centrale, începutul unei colaborări instituționale deschise și eficiente, în interesul întregii ţări şi majorității comunităților locale pe care le reprezentăm. În acest sens, fiind asigurată reprezentarea și participarea efectivă a APL prin reprezentanții săi în toate structurile de la nivel de Guvern și Parlament, în toate problemele ce le vizează drepturile și interesele lor. Astfel, nici un proiect de act normativ/legislativ care vizează APL să nu fie adoptat fără consultarea opiniei lor sau a reprezentanților săi.

14. Ne adresăm către liderii tuturor partidelor politice din RM să se abţină de la acţiuni, care ar conduce la dispersarea forţelor pe plan local şi naţional, susținând doar acțiunile de consolidare şi unificare a puterilor locale, în scopul dezvoltării unui sistem care să sprijine autonomia locală şi nu s-o limiteze, să protejeze drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi nu să-i aservească.

Adoptată astăzi, 01.02.2013

Mun. Chișinău, Piața Marii Adunări Naționale,