Un interviu cu directorul Institutului Național de Cercetări Economice despre noul Centrul de Resurse pentru Proiecte Europene.

Cât de pregătită este Republica Moldova pentru absorbţia fondurilor europene? O întrebare extrem de potrivită acum, când Chişinăul se pregăteşte să se asocieze, politic şi economic, la UE, ceea ce înseamnă şi un acces mai mare la bani europeni. Un prim centru pentru popularizarea cunoştinţelor necesare pentru scrierea de proiecte în vederea atragerii acestor bani a fost creat zilele trecute la Chişinău. Vom discuta despre acest eveniment cu unul dintre protagoniştii lui, directorul Institutului Naţional de Cercetări Economice,  Alexandru Stratan.

Europa Liberă: Centrul de Resurse pentru Proiecte Europene a fost inaugurat la Chişinău – un centru care ar trebui să înveţe businessmenii şi organizaţiile neguvernamentale cum să elaboreze proiecte astfel încât să nu rateze banii europeni. Întâi de toate, de ce tocmai acum această preocupare? Se prezumă cumva că fondurile disponibile unei Moldove asociate la UE vor fi net superioare faţă de sumele disponibile până acum?

Alexandru Stratan: „În primul rând aceste centru se propune a fi un proiect care va răspunde anume acestor nevoi de specializare a diferitor actori, în primul rând a funcţionarilor din administraţia publică centrală şi locală, dar şi din sectorul privat. Într-adevăr, am pornit de la prezumţia că odată cu semnarea Acordului de Asociere, ţinând cont de practica ţărilor care deja au trecut prin această experienţă şi acum sunt membre ale UE, s-au amplificat fondurile de asistenţă din partea UE.

Or, UE tot timpul a încercat să  diminueze diferenţele de dezvoltare între diferite regiuni ale sale şi mai ales pentru acei noi membri care se aflau anterior în perioada de preaderare. De aceea, experienţa arată că puţini sunt cei care pot bine accesa aceste fonduri, le pot implementa, le pot gestiona la nivel de management şi în măsura în care ar veni aceste fonduri ar fi bine să nu ratăm şansele de a le accesa şi a le epuiza în bunul sens al cuvântului pe toate. Pentru că experienţa altor ţări arată că rata de asimilare este forte mică şi e păcat.

În altă ordine de idei, Centrul îşi propune formarea specialiştilor care se vor ocupa de acest lucru pentru că, iarăşi, experienţa partenerilor noştri a arătat că vin experţi din alte ţări care se ocupă de managementul proiectelor şi o bună parte din fondurile care vin în ţară se întorc indirect înapoi, fie prin salarizarea acestor consultanţi, fie prin diferite bonusuri pe care le iau ei. Dar ar fi bine ca şi aceşti bani să rămână în ţară,. Adică oamenii de aici să-şi câştige un loc de muncă sau o activitate cât de cât bine plătită.”

Europa Liberă: deci, apare o nouă meserie – specialist în scriere de proiecte, iar Dvs. o să instruiţi aceşti oameni. Se ştie că fondurile europene nu vin cu dedicaţie, precum cele guvernamentale, ci se alocă de către Bruxelles când se propun proiecte, când demonstrezi că se justifică o anumită investiţie. Cum ar trebui organizat un proces ca să existe cât mai multe persoane angajate atât în administraţia publică centrală, cât şi în cea locală, mediul de afaceri şi ONG-uri, formate ca să acceseze fonduri europene? Ar fi suficient doar acest centru ca să-i învăţaţi pe toţi cei interesaţi cum să „bată la uşa” finanţatorului europene, ar fi necesare mai multe, cate, unde, pe ce domenii?

Alexandru Stratan: „Noi credem că nu este necesar doar un singur Centru. Ar fi necesare mai multe instituţii care s-ar ocupa de acest lucru, pentru că, credem noi, pe viitor politicile publice vor putea fi implementate cel mai bine anume prin managementul proiectelor. Fondurile de preaderare, asistenţa care urmează a fi obţinută din fondurile structurale ale UE, ele vin în diverse sectoare, ele vin în diverse ramuri, fie că ţin de sectorul real al economiei, fie infrastructura publică, dezvoltarea comunităţilor locale, sate, primării etc. de aceea fiecare entitate juridică trebuie să aibă cel puţin unul-doi specialişti foarte bine pregătiţi în scrierea, accesarea şi gestionarea acestor proiecte. Altfel foarte multe entităţi, localităţi, organizaţii vor rata aceste şanse. Iar fondurile vor veni: atât în agricultură, în industrie, în infrastructura generală, cea a drumurilor, a obiectelor social-culturale, fie în învăţământ, sănătate etc.”

Europa Liberă: Şi acest Centru e specializat pe un anumit domeniu sau îi învăţaţi pe toţi de toate?

Alexandru Stratan: „Cursul de fapt se va numi managementul accesării fondurilor europene şi el va satisface toate aceste cerinţe. Deci, este vorba despre gestionarea, managementul proiectelor. Sigur că deja acest manager, în cadrul unui potenţial viitor proiect, el va trebui să ţină cont şi de părerile specialiştilor de profil, de ramură. Dar aici deja vine partea de consultanţă. Ceea ce ne propunem noi iniţial este să formăm specialişti şi să pregătim o oaste de specialişti pentru a fi gata să poată în primul rând scrie aceste proiecte, să le acceseze şi să le gestioneze, sau să le conducă.”

Europa Liberă: Costul instruirii variază de la 150 la 600 de euro. Cine va plăti aceşti bani?

Alexandru Stratan: „În tot cazul mediul privat îşi poate contabiliza aceste costuri din cheltuielile sale generale destinate perfecţionării angajaţilor. Să nu uităm că Ministerul economiei a promovat chiar în acest an nişte înlesniri pentru întreprinderile care îşi vor dori instruirea angajaţilor, ca ele să poată trece la costuri aceste cheltuieli. Deci, este un lucru benefic. Dar atât administraţiile publice centrale, cât şi cele locale îşi pot şi ele trimite angajaţii la studii dacă doresc ca ulterior localitatea sau autoritatea pe care o condus să prospere din punct de vedere al dezvoltării economice şi sociale. Acesta ar fi un fel de lucru normal, de responsabilitate socială dacă doriţi, din partea întreprinderilor. Dar dacă sunt persoane fizice care vor dori să-şi achite cursul, credem noi că aceasta nu este o problemă.”

Europa Liberă: O întrebare de context: Republica Moldova a atras din 2007 şi până acum 500 de milioane de euro de la UE, iar, calculate pe cap de locuitor, aceste fonduri arată că Moldova ar fi un fel de „copil răsfăţat al Europei” – un moldovean a beneficiat de 134 de euro, de şapte ori mai mult decât i-a revenit unui ucrainean de exemplu. Înseamnă aceste cifre că până acum Moldova s-a isprăvit bine cu absorbţia unor fonduri venite dinspre UE? Că se poate mai mult?

Alexandru Stratan: „Să nu confundăm un lucru. Până acum a fost vorba despre o asistenţă oferită de UE mai mult instituţiilor guvernamentale. Evident că această asistenţă era îndreptată spre energetică, infrastructura drumurilor.”

Europa Liberă: Deci, depindea de proiectele de ţară pe care le prezenta Republica Moldova, nu de altele mai individuale…

Alexandru Stratan: „Da. Dar experienţa ţărilor care au devenit membre ale UE şi anterior se aflau în perioada de preaderare arată că la modul direct deja vor putea fi accesate diverse fonduri, de către autorităţi locale sau mediu privat, pentru implementarea diverselor proiecte.”

Europa Liberă: Deci, acum va depinde foarte mult de calitatea proiectelor pe care aceste entităţi personal le vor prezenta. Ce probleme anticipaţi în acest proces? Am văzut recent o ştire că Moldova nu ar fi gata pentru accesarea fondurilor ENPARD pentru agricultură, pentru că nu există un centru de genul celui pe care îl reprezentaţi probabil pentru scrierea de proiecte în domeniul agricol…

Alexandru Stratan: „Ar fi vorba mai întâi de o campanie bună de informare a societăţii, a oamenilor, ca să-şi dea seama ce oportunităţi

sunt. Pentru că la noi lumea e deprinsă să vină cineva să le dea. Dar va trebui să ne punem mintea în mişcare şi să căutăm şi noi de unde să luăm bani. Deci, ni se dă undiţa, dar peştele urmează să-l prindem noi.

De aceea, o campanie bună de informare ar fi în primul rând necesară şi o problemă privind neasimilarea fondurilor va persista tot timpul. Anume pentru aceasta este nevoie de pregătirea unor proiecte bine pregătite. Şi pentru aceasta fiecare entitate juridică va trebui să aibă în strategia lor de dezvoltare ca obiectiv formarea continuă a acestor angajaţi în resurse umane, care să dispună de cunoştinţe anume în domeniul accesării fondurilor europene. Altfel, vor fi fondurile, dar nu vom fi pregătiţi, sau chiar dacă o parte va consideră că e pregătită şi va încerca, îşi va da seama că nu o face atât de bine şi vor exista urmări mai grave. Poate fi vorba chiar de întoarcerea fondurilor înapoi. Sau pedepse pentru cei care nu au utilizat aceste fonduri.”

Europa Liberă: Dle Stratan, vă mulţumim.