A devenit primar pentru că ţine mult la satul natal. A văzut, de-a lungul anilor, cu ce probleme se confruntă localitatea şi s-a gândit că ar fi posibil de rezolvat unele din ele. Majoritatea tinerilor de seama lui au ales calea pribegiei, plecând la munci peste hotare. El însă a iniţiat în satul natal o afacere şi, când a pus-o pe picioare, văzând că localitatea devine din ce în ce mai delăsată şi neatractivă, şi-a zis: „Cine dacă nu eu?”. E vorba de primarul satului Covurlui din raionul Leova, Ion Neghină, un tip ambiţios, om de caracter, capabil să demonstreze că poate rezolva şi rezolvă problemele cu care se confruntă covurluienii.

În 2011, când Ion Neghină a început activitatea de primar, satul Covurlui era în paragină aproape în întregime. Peste 50% din terenuri agricole stăteau de ani de zile nelucrate. A „ademenit” în localitate doi fermieri care s-au pus pe treabă şi, în scurt timp, au oferit băştinaşilor locuri de muncă şi posibilitatea de a câştiga o bucată de pâine acasă. Acum, sătenii primesc lefuri bune, fiind mulţumiţi de oportunitatea ce le-a fost oferită, dar şi de cantitatea de producţie agricolă care le revine la cotă.

Astfel, rezultatele muncii primarului Ion Neghină, dar şi a celor pe care i-a implicat în scoaterea din amorţire a satului, au devenit în curând vizibile. Bălăriile au dispărut definitiv la Covurlui, în ultimul timp începând să-şi sape grădinile până şi cei cărora acest lucru nu le sta în obişnuinţă.

„Ştiu că multora nu le prea place că sunt un primar care spune lucrurilor pe nume şi care adesea „muşcă” omul de faţă dacă acesta o merită”, mărturiseşte Ion Neghină. „Mulţi încearcă să mă „avertizeze” că n-o să mai câştig la următoarele alegeri. Aceasta însă nu mă sperie. Fie ce-o fi! Sunt sigur că anume datorită faptului că sunt pe alocuri dur şi intransigent cu mine însumi şi cu cei din jur, şi mai ales direct cu oamenii, mi-au reuşit multe lucruri în viaţă”, spune primarul de Covurlui, pentru care cele 10 clase au fost suficiente ca să se implice şi să-şi pună la contribuţie în folosul comunităţii toate cunoştinţele şi experienţa acumulată de-a lungul carierei sale de autodidact în ale businessului şi administrării propriei afaceri.

Primele investiţii le-a făcut în educaţie

Deloc întâmplător sau cine ştie, proaspătul nostru primar şi-a concentrat înainte de toate activitatea tocmai pe principala instituţie de menire socială din localitate – şcoala. În toamna anului 2011, gimnaziul din localitate se încălzea încă cu ajutorul banalelor sobe, depăşite de vreme, şi bieţii copilaşi şi dascăli îngheţau, sărmanii, de frig. Chit că soţia sa este profesoară, iar copiii învaţă la instituţia cu pricina, Ion Neghină a putut lesne să se convingă de existenţa problemei, căci cei care îi sunt mai dragi pe lumea asta veneau acasă cu degetele înghețate bocnă.

Tocmai de aceea, prima investiţie pe care primarul de Covurlui a făcut-o din mijloacele bugetului local a fost cea de modernizare a sistemului de încălzire a gimnaziului. Mai apoi, cu sprijinul financiar al Consiliului Raional Leova, autorităţile locale au schimbat în totalitate şi geamurile de la blocul de studii cu trei etaje al instituţiei, reuşind în aşa fel să obţină o bună izolare termică a clădirii şi trecând ulterior gimnaziul la încălzire cu ajutorul gazelor naturale.

Între timp, în virtutea circumstanţelor şi intereselor comune care i-au apropiat, primarul Ion Neghină şi directoarea gimnaziului, Svetlana Sârbu, stabiliseră o fructuoasă relaţie de colaborare şi încercau împreună să mişte carul din loc. Directoarea se dovedise a fi şi ea, vorba primarului, o „femeie cu inimă mare”, care îşi dorea cu tot dinadinsul o şcoală mai bună pentru discipolii săi.

Aşa, graţie unei munci enorme, anevoioase, efectuate în comun, până şi cel mai greu de realizat vis al lor a devenit realitate. În vara anului 2012, cu cele 200 de mii de lei alocate de la bugetul de stat a fost renovată faţada instituţiei de învăţământ şcolar. De fapt, astăzi Ion Neghină ne dezvăluie cum de a reuşit cu bani puţini să realizeze un asemenea proiect costisitor. A apelat la ajutorul Oficiului Forţei de Muncă Leova, angajând prin contract şomerii la lucrări publice. Astfel a făcut economii esenţiale şi banii de care dispunea i-au fost de ajuns ca să procure toate materialele de construcţie necesare. Astăzi, gimnaziul din Covurlui arată foarte bine, atât în interior, cât şi pe exterior,

N-a rămas indiferent primarul Ion Neghină nici faţă de picii de la grădiniţă. A aplicat cu un proiect la Fondul de Eficienţă Energetică şi, în aceeaşi vară a anului 2012, a schimbat toate ferestrele şi uşile la cele trei blocuri ale instituţiei de învăţământ preşcolar din localitate. În mod automat, în grădiniţă a devenit mai cald şi mai confortabil. S-au schimbat esenţial în bine şi condiţiile de întreţinere a copiilor în grădiniţă. Doar numai cu 100 de mii au fost renovate trei blocuri sanitare şi sistemele de canalizare în interiorul clădirii. Ca să-i ajungă bani, a mers pe aceeaşi cale, implicând din nou şomerii la lucrări publice.

Actualmente, administraţia locală se află la cea de-a doua etapă de implementare a unui proiect în valoare de peste 1 mln. de lei, finanţat de Fondul de Eficienţă Energetică. Acesta include reparaţia capitală a întregului sistem de încălzire şi renovarea faţadei celor trei blocuri educaţionale ale grădiniţei din Covurlui.

Mai mult ca atât. Potrivit primarului de Covurlui, administraţia publică locală a depus şi în această primăvară dosarul pentru cea de-a treia etapă de finanţare a proiectelor de eficienţă energetică, unde au fost incluse lucrări de reparaţie a sălilor de sport şi de festivităţi ale gimnaziului şi a acoperişului, în valoare totală de peste 1 mln. de lei.

Consideră ajutoarele sociale drept un „drog”

În vara anului 2013, cu ajutorul Federaţiei Naţionale de Fotbal, la Covurlui a fost construit un teren de minifotbal, pe care primarul îl consideră foarte binevenit pentru satul Covurlui. Ba mai mult, Ion Neghină se declară deosebit de mândru de această realizare a administraţiei publice locale, spunând că a pus mult suflet în acest proiect şi că are mari aşteptări de la tânăra generaţie. Potrivit primarului, cu cât mai multe oportunităţi şi puncte de atracţie pentru tineri vor exista în sat, cu atât aceştia se vor simţi mai motivaţi să rămână în comunitate, aducându-şi contribuţia la dezvoltarea şi creşterea ei.

Primarul de Covurlui mărturiseşte cu tristeţe în glas că în toţi aceşti ani este măcinat de un gând: „Reparăm drumuri, şcoli, grădiniţe, biblioteci şi case de cultură, dar pentru cine oare, dacă tineretul pleacă din sat?” Îl deranjează problema în cauză şi spune că încearcă să creeze cât mai multe oportunităţi pentru a menţine generaţia tânără la baştină. De fapt, primarul consideră acest proces o adevărată luptă pentru viitorul înfloritor al satului şi spune că a obţinut deja unele rezultate.

În vara anului 2012 a reuşit să convingă nişte investitori străini să deschidă o fabrică de peleţi în localitate. Şi astfel, cu ajutorul fraţilor Chirică din Italia, a oferit noi locuri de muncă pentru concetăţeni. „În satul Covurlui nu este astăzi om care să nu aibă de lucru”, relevă primarul. „Avem formate în teritoriu două brigăzi de muncitori sezonieri, a câte 60 de oameni în fiecare, care efectuează practic toate lucrările de îngrijire a viţei-de-vie. Oamenii sunt bine remuneraţi pentru munca lor. Aşa că nu au de ce se plânge. Nu munceşte la Covurlui numai cel care nu vrea”, adaugă Ion Neghină, menţionând că s-a angajat, de asemenea, de când este primar, şi în lupta crâncenă cu acei concetăţeni care îşi ascund refuzul de a munci după lenea cronică şi dependenţa de ajutoarele sociale. Astăzi, de la Covurlui în lista beneficiarilor de ajutoare sociale au rămas să figureze doar vreo 3-4 peroane, după cum susţine primarul, notând că acesta este un indiciu pozitiv al strădaniei sale de a-i determina pe localnici să-şi pună osul la treabă. „Nu sunt împotriva unui ajutor de la stat pentru cei care într-adevăr au nevoie. Toamna, monitorizez personal activitatea asistentului social în ceea ce priveşte perfectarea cererilor de solicitare a ajutoarelor sociale pentru perioada rece a anului. Dar cum începe sezonul cald, insist să meargă la lucru toţi!”, o taie din scurt primarul.

Una din cele mai mari probleme cu care se confruntă astăzi localitatea Covurlui o constituie alunecările de teren din centrul satului, care practic despart satul în două părţi. Peste un timp oarecare, dacă nu vor fi întreprinse măsurile necesare, primarul Ion Neghină se teme că 40 la sută din populaţia băştinaşă va rămâne izolată şi fără acces la infrastructura de drumuri şi cea socială. Pentru a preveni această situaţie, cu sprijinul Agenţiei Cadastru şi Relaţii Funciare, administraţia publică locală din Covurlui a elaborat un proiect tehnic prin care îşi propune să combată procesele de eroziune a solului şi a alunecărilor de teren şi să consolideze terenurile afectate şi speră că, în timpul apropiat, să obţină finanţare.
Este revoltător şi chiar ruşinos faptul că în satul Covurlui nu există astăzi casă de cultură. Prin 2007, aceasta s-a aprins şi a ars în întregime. Şeful administraţiei publice locale susţine că, în anul curent, chiar dacă de la bugetul de stat i-au fost alocate surse mizere pentru acest proiect la capitolul investiţii capitale, urmează totuşi să înceapă construcţia unui nou lăcaş de cultură în localitate.

Având anul acesta în gestiune un fond disponibil de circa 800 de mii de lei, graţie economiilor făcute pe parcursul anului 2013, dar şi mai multe probleme care trebuie rezolvate, inclusiv cea a drumurilor locale, primarul de Covurlui afirmă că preferă totuşi să atragă investiţii din altă parte, decât „să golească vistieria primăriei”. Aşa că şi în cazul edificării unei noi case de cultură va proceda la fel, mizând înainte de toate pe proiecte şi finanţatori care vor accepta să investească în infrastructura de la sate.

Pe agenda primarului de Covurlui mai figurează în anul curent ca prioritate şi renovarea şoselei din centrul satului, pentru care va trebui să cheltuiască 800 de mii de lei. Şi o va face, din mijloace ale Fondului Rutier şi din acumulările în bugetul local. Pentru că vrea ca satul natal să arate mai tânăr şi mai frumos, iar oamenii să trăiască cu speranţă zilei de mâine şi să păstreze tradiţia şi datina cu sfinţenie.